Mă bate gândul să arunc o ocheadă peste gard, în ograda lu’ 2014. Să zicem că am o benoaclă mai specială. Ceva mai cu “infraroşu”, aşea.. Văd lumini şi umbre la orizont.
Schemele coagulante, de care scriam ceva mai devreme, nu vor dispărea. Vom avea, până atunci, un guvern USL sau Alianţa România Dreaptă se va instala pă scăunelele de la Palatul Victoria, având o majoritate în Parlament?
Cine ar putea să dea credit ARD? Dar USL? Trăim (bine??) până atunci şi vedem. Cert e că mizez pe o victorie a unora, dar undeva la mustaţă.
Acum, însă, foarte important este rolul pe care-l va juca următoarul executiv în societatea românească. Luptele politice, dintre cele două facţiuni, au dus oamenii pe diferite căi opţionale. Unii le dau credit unora, alţii altora. Logic. Televiziunile partizane aruncă orice subiect “fierbinte” pă piaţă, doar doar mai aduc sau mai scad procente în ambele tabere. Iureşul maxim va fi în noiembrie. Să te ţii atunci “nuntă cu ţâpurituri”.
Hai să trecem la prezidenţiabili, că despre asta vroiam să scriu azi, pă scurt.
Eu până acum văd 4 mari şi laţi pretendenţi la scăunelul rabatabil de la Cotroceni. Să-i luăm pă rând.
Primul, dar într-o ordine total alfabetică, ar fi domnul Crin Antonescu, zis Căcărău, Dormeo, Chin Antenescu…etc. Am mai scris despre individ, dar dacă tot e vorba de prezidenţiabilitate, îmi menţin umila părere şi acum. Omul nu are nicio şansă, cred că nici măcar într-un tur 2. A gustat puţin din prăjiturica intermatului la Cotroceni, a visat că o să rămână preşedinte deplin, n-a fost să fie. S-a pus cu curu’ când a venit vorba de relaţii cu UE, lansând atacuri grave asupra lui Merkel, Barosso, Redding, s-a implicat înverşunat (mă rog, are şi el motivele lui) în campania de la referendumul pentru demiterea lui TB…şi multe altele.
N-ar pupa Cotroceni, pentru că, singura lui politică, de câţiva ani încoace, este “Jos Băsescu dictatorul”. Omul nu promite, nu are niciun plan de redresare economică, de împăciuire socială, de progres, de… şi exemplele ar fi X-şpe.
În sondaje stă din ce în ce “mai bine”. Până în 2014, e posibil să ajungă la “printre alţii”. Nu-l văd relansându-se, nu-l mai văd câştigând credibilitate şi popularitate. Rămâne doar un orator bun, dar trist, cu un singur mesaj expirat, ca un vinil defect “jos băsescu, jos camarila portocalie”. Don Căcărău, un update, ceva?
Al doilea, dar tot într-o dezordine alfabetică, ar fi domnul Dan Diaconescu. Mulţi râd de el, dar puţini îl cunosc cu adevărat. Oltean get beget, jurnalist încă din faşe, om de afaceri (şi aici nu mă refer la Oltchim), om politic.
După serialul Elodia, după emisiuni maraton nocturne cu cei mai dubioşi şi controversaţi oameni din lumea interlopă, după ce a aplaudat-o pă Magda Ciumac pentru dănţuielile manelistice pă masa din studioul garsonieristic (acum devenit hală), după ce a fost aruncat la tomberon de Tolea, după ce a fost arestat pentru tot felul de dubioşenii, s-a gândit că n-ar fi rău să se pregătească de senzaţii ceva mai tari: Palatul Cotroceni.
Râdem noi râdem, dar la locale PP-DD a luat un scor bun, probabil aşa se va întâmpla şi-n decembrie, iar PP-DD va fi parte din Parlamentul României. Nimic rău în asta. Suntem exact la nivelul la care merităm să fim.
Ce şanse are să devină preşedinte? Sincer, undeva la limitele absurdului, îl văd pe DD ajungând într-un tur 2. Grav, foarte grav, dar am avut, dacă mai ţinem minte un tur 2 şi mai grav. Iliescu vs Vadim. Atunci am votat cu Iliescu.
Nu mă bag să comentez foarte mult problema Oltchimului. Dacă s-a băgat în chestia asta, nu cred că e atât de inconştient să blufeze. Că are sau nu banii, asta e treaba lui. Dacă îi are (sau dacă îi va primi de undeva), n-are decât să preia Oltchimul şi să câştige capital electoral cât doreşte, dacă nu-i are, atunci va avea o problemă. Una mare, ciocoiască, d-aia “pă bune”.
Mi-e milă de oamenii ăia care de luni de zile nu şi-au primit salariile şi care asistă la circul ăsta trist, regizat de actualul guvern Ponta.
Al 3-lea crai de la răsărit este Mihai Răzvan Ungureanu zis MRU. Nu cred că trebuie să vorbesc despre CV-ul domnului MRU, pentru că este de-a dreptul impresionant. Cum mult mai impresionant, decât al celor doi contracandidaţi de până acum. Nu văd niciun argument care să mă convingă că nu e aşa.
MRU a fost pus prim-ministru într-o situaţie de criză politică. A avut un guvern tânăr, promiţător, dar ..lipsit de încredere populară. Judecând la rece, oamenii nu au crezut nicio clipă că avem un nou guvern, ci un alt guvern PDL marionetă, susţinut de foştii şefi ai cabinetelor. Asta e părerea mea subiectivă. Zic oamenii, fără să mă gândesc la audienţa Antena 3, total anti-PDL-Băsescu, ci la reacţiile oamenilor în general. Aşa am văzut şi eu lucrurile.
N-aş fi crezut că o să pice aşa repede, numai că prin diferite permutări parlamentare, prin nu ştiu ce intervenţii estice (îmi asum cuvintele şi presupunerile), cabinetul MRU “a trebuit să cadă”. Se pregătea deja campania electorală pentru locale, dar şi marea macaradă a referendumului. Oracolul Felix vobea cu nonşalanţă despre asta, acasă la pastorul Gâdea, la Antena 3. (youtube it, mi-e lene şi silă să pun link)
Timpul scurt petrecut la Palatul Victoria, nu i-a permis să ia decizii majore, nu i-a permis să-şi facă o strategie, nu i-a adus niciun beneficiu. N-a arătat aproape nimic, pentru că nu prea a avut ce să arate. Nu a fost lăsat să demonstreze că poate ceva, orice. Nu era timp pentru aşa ceva. USL-ul trebuia să câştige alegerile locale şi trebuia (mă repet) să pună mâna pe toată puterea din România. A;a erau cărţile. Astea-s jocurile politice.
Neavând timp să facă greşeli, MRU şi-a păstrat şi consolidat credibilitatea şi, de ce nu, şi-a crescut capitalul popular prin diversele ieşiri publice, inclusiv prin discursul din timpul campaniei pentru demitere a lui TB.
Probabil, la dispoziţiile lui Felix, cu sprijinul USL-ului, Antena 3 încearcă să-l discretiteze, să-i pună în cârcă liste de cumpărături de protocol “din bani publici”, zic ei, să-i facă o imagine cât se poate de grotească şi să-l mânjească, aşa cum au făcut de-a lungul timpului cu toţi cei din PDL (nu că cei din PDL, unii, n-ar fi meritat-o). E normal, este o strategie tristă, dar pentru unii eficientă, de atacare a imaginii. Scopul e simplu. Scăderea în sondaje, pentru că se pare că MRU, creşte destul de repede acolo.
MRU este prea diplomat. Exagerat de diplomat şi…prea cuminte. Ar trebui să fie ceva mai agresiv, dar trebuie să ai şi fler pentru aşa ceva, dar şi caracter. Bunul simţ şi educaţia nu-i permit însă să iasă din limite, iar asta nu e de bine. În politică trebuie să înghiţi, trebuie să fii parşiv, trebuie să ai “balls”.
Sper să nu mai dureze mult “training-ul” şi să ia atitudine. Felul lui de a face politică, se potriveşte mai mult cu stilul politic din Suedia, Norvegia, Austria.. Dâmboviţa cere sânge, domnule MRU! Mai cu viaţă, că altfel…câinii abia aşteaptă la cotitură.
MRU va prinde un loc în Parlament, de asta sunt sigur. Ce şanse are în 2014? Îl văd candidând şi-l văd ajungând într-un tur 2. Aşa cred.
Mai departe, nu mai ştiu. Vorba lui Hurezeanu “domnule Ungureanu, când vreţi să mâncaţi o omletă, înainte trebuie să spargeţi ouăle”
Al 4-lea este domnul Soriiiiiiiiiiiiiiiiiinn Oprescu. Primar general al capitalei, doctor, fost membru PSD, independent (my ass) …bla bla. Nu am foarte multe să spun despre domnul doctor. A salvat sute de vieţi, a avut şi are o carieră profesională impecabilă, este un om respectabil şi prezentabil. Şi ceilalţi 3 “candidaţi” stau bine la capitolul prezentabilităţii, cu mici îndoieli în ceea ce-l priveşte pe DD.
Şi-a făcut treba la primărie, a fost reales cu un al doilea mandat, calcă uşor, dar sigur, pe urmele marinarului. Ar avea şanse să devină preşedinte? Păi, ar cam avea, dacă ar merge pe linia pe care o ţine cu brio acum. E tipul popular, din popor, profesionist, de care oamenii au nevoie. Popularitatea, însă, nu mai este punctul forte al unui candidat pentru preşedinţie. Mai e nevoie de un ingredient, iar ăsta se găseşte cam rar. E ceva de import. Dacă ingredientul respectiv lipseşte, poţi să fii cel mai popular om din ţară, la numărătoarea finală o să cam dea cu virgulă. Ăsta e un aspect ceva mai delicat, dar ţine de Teoria Constipaţiei, aşa că cer să nu fiu luat prea în serios.
Cei 4 sunt, de fapt, 3. Întrebarea e următoarea: cine cu cine se va lupta în turul 2? Mie mi-ar plăcea să văd o finală între MRU şi Sorin Oprescu. Aşa ar fi corect pentru români.
Amu’, ştiu că am scris mult, dar îţi mulţumesc că ai avut răbdare să mă citeşti pâna la capăt.